VIȘINĂ, vișine, substantiv feminin: Fructul vişinului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: višnja (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: vișinatic
VIȘINATIC, -Ă, vișinatici, -ce, adjectiv: Care are gust de vişină; ca de vişină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vişină + suf. -atic (DEX ’09).
Cum se pronunță: vișinată
VIȘINATĂ, vișinate, substantiv feminin: Băutură preparată din vişine fermentate în zahăr, uneori adăugându-se şi alcool. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vișină + suf. -ată (DEX ’09).
Cum se pronunță: vișinap
VIȘINAP, vișinapuri, substantiv neutru: Băutură preparată din vişine fermentate în zahăr, uneori adăugându-se şi alcool; vişinată. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: viş[i]nab (DEX ’09).
Cum se pronunță: vizită
VIZITĂ, vizite, substantiv feminin 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politeţe, obligaţie etc.; 2. Consultaţie medicală, acordată (de un medic) prin prezentarea la spital sau la domiciliul unui bolnav. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) ospeție, (înv. și reg.) vedere, (turcism înv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirlâc, (med.) control (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: […]
Cum se pronunță: vizitator
VIZITATOR, -OARE, vizitatori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană care vizitează ceva sau pe cineva. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vizita + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: vizir
VIZIR, viziri, substantiv masculin: Demnitar în Imperiul Otoman şi în alte ţări musulmane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: vezir (DEX ’09).
Cum se pronunță: vizieră
VIZIERĂ, viziere, substantiv feminin 1. (înv.) Partea din faţă a coifului, care putea fi coborâtă, pentru a proteja faţa şi ochii de lovituri; 2. Partea din faţă, proeminentă, a unei caschete sau a unui chipiu, care serveşte drept acoperiş pentru ochi; cozoroc; 3. Dispozitiv optic circular de dimensiuni mici, montat într-o ușă pentru a permite […]
Cum se pronunță: vizibilitate
VIZIBILITATE, substantiv feminin 1. Caracter vizibil; 2. (fiz.) Stare de claritate a atmosferei; 3. Distanţă maximă până la care un obiect este vizibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: visibilité (DEX ’09).
Cum se pronunță: vizibil
VIZIBIL, -Ă, vizibili, -e, adjectiv 1. Care poate fi văzut; în stare să fie văzut; 2. Care poate fi perceput, sesizat; în stare să fie perceput; perceptibil; sesizabil; 3. (fig.) Care se manifestă deplin; caracterizat prin evidenţă certă; manifest. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: visible; limba latină: visibilis (DEX ’09).
