V

VEDETĂ, vedete, substantiv feminin. Cuvânt sau grup de cuvinte din primul rând al unui text, evidenţiate prin carcatere grase. Actor sau actriță care deține un rol principal într-un film. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din fr. vedette, it. vedetta (DEX 09)

VEDEROS, vederoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. 1) Care se impune vederii. 2) fig. (despre per-soane) Care se impune prin calităţi deosebite; remarcabil prin rangul şi meritele sale; distins. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vedere + suf. ~os (DEX 09)

VEDERE, vederi, substantiv feminin. 1) Însuşire a organismului viu de a vedea; văz. • Din ~ a) numai din văzute; superficial; b) în fugă; în grabă; în treacăt. La ~ a) în văzul lumii; deschis; b) la exterior; la înfăţişare. De la prima ~ de la început; de la prima cunoştinţă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt […]

VEDENIE, vedenii, substantiv feminin. 1) Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale ca produs al unei stări patologice a psihicului; halucinaţie; fantasmă; viziune. A avea ~i. 2) (în superstiţii) Fiinţă imaginară, produs al fanteziei, care provoacă spaimă; fantomă; nălucă; arătare; duh; staf. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din sl. vidąnije (DEX 09)

VĂZUT, văzută (~ţi, ~te), adjectiv. 1)  Care se vede. v. A VEDEA şi A SE VEDEA. • Pe ~te a) faţă de toţi; b) ca să fie văzut. 2) Care este de vază; care se bucură de stimă, de consideraţie, de apreciere Sursă: DEX 09 Etimologie: verbul a vedea (DEX 09)    

VĂTRAŞ, vătrașă (~i, ~e), adjectiv și substantiv. reg. (în opoziţie cu nomad) Care are un loc stabil de trai; care este sedentar. Sursă: DEX 09 Etimologie: vatră + suf. ~aş (DEX 09)

VĂTĂȘIE, vătășii, substantiv feminin. 1) Funcţie de vătaf. 2) Persoană care deţinea această funcţie. 3) Durata executării acestei funcţii. Sursă: DEX 09 Etimologie: vătaf + suf. ~ie (DEX 09)

VÂNTOASĂ, vântoase, substantiv feminin. 1) Vânt puternic însoţit uneori de ploaie,de grindină (cu descărcări electrice); vântoaică; furtună; vilejie .2) pl. pop. Fiinţă imaginară, având aspect de fată frumoasă îmbrăcată în alb, ce apare numai noaptea şi face rău, în special bărbaţilor; iele; şio Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânt + suf. ~oasă (DEX 09)

VÂNĂTOREŞTE, adverb. În felul vânătorilor; cum obişnuiesc vânătorii; ca vânătorii. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânător + suf. ~eşte (DEX 09)

VÂLVOARE, vâlvori, substantiv feminin. 1) Foc mare, cu văpăi; vâlvătaie; pălălaie. 2) Loc unde apa formează vârtejuri; vârtej de apă; vâltoare; bulboană. 3) fig. Pericol mare. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vâlvă (DEX 09)