VÂRTUTE, vârtuţi, substantiv feminin. Forţă fizică a unei fiinţe cu o sănătate perfectă şi în plină dezvoltare; putere de viaţă; vitalitate; vigoare. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. virtus, ~utis (DEX 09)
V
Cum se pronunță: vârtoșie
VÂRTOŞIE, vârtoșii, substantiv feminin. Capacitate a fiinţelor vii de a săvârşi acţiuni fizice, încordând muşchii; forţă fizică; tărie; putere; vigoare. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârtos + suf. ~ie (DEX 09)
Cum se pronunță: vârtelniță
VÂRTELNIŢĂ, vârtenlițe, substantiv feminin. 1) Unealtă de pe care se deapănă sculul de lână, de bumbac etc. 2) Maşină care serveşte la înfăşurarea în suluri a benzilor sau a sârmelor de metal. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din bulgară vărtelka (DEX 09)
Cum se pronunță: vârtejitor
VÂRTEJITOR, vârtejitoare (~ori, ~oare), adjectiv. Care vârtejeşte; în stare să facă vârtejuri. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din verbul a [în]vârteji + suf. ~tor (DEX 09)
Cum se pronunță: vârtej
VÂRTEJ, vârtejuri, substantiv neutru. 1) Loc pe cursul unei ape unde aceasta capătă o mişcare de rotaţie, formând o adâncitură şi antrenând tot ce aduce curentul. 2) Masă de aer puternică care se mişcă repede, atrăgând şi ridicând în cercuri praf, nisip, zăpadă etc. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din sl. vruteži (DEX 09)
Cum se pronunță: vârtecar
VÂRTECAR, vârtecari, substantiv masculin. Pasăre migratoare de talie mică, cu cioc conic, ascuţit, cu penaj bruncenuşiu, dungat, care îşi răsuceşte des capul; capântortură. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din a [în]vârti + cap (DEX 09)
Cum se pronunță: vârșă
VÂRŞĂ, vârșe, substantiv feminin. Unealtă de pescuit, constând dintr-un coş în formă de pâlnie, confecţionat din plasă sau din nuiele. [G.-D. vârşei] Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din sb. vrša (DEX 09)
Cum se pronunță: vârstnicie
VÂRSTNICIE, substantiv feminin. Stare de om în vârstă Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârstnic + suf. ~ie (DEX 09)
Cum se pronunță: vârstnic
VÂRSTNIC, vârstnică (~ci, ~ce), adjectiv. Care are vârstă înaintată; în vârstă. [Sil. vârstnic] Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârstă + suf. ~nic (DEX 09)
Cum se pronunță: vârstă II
VÂRSTĂ, vârste, substantiv feminin. Reg. Fâşie îngustă de altă culoare (decât fondul); vârcă; dungă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din sb. vrsta (DEX 09)
