V

VÂRSTĂ, vârste, substantiv feminin. Durată de timp socotită de la naşterea unei fiinţe până la un anumit moment din viaţa ei; etate. • În ~ bătrân. Între două ~e nici tânăr, nici bătrân. În floarea ~ei tânăr. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din slavă vrusta (DEX 09)

VÂRSTAT, vârstată (~ţi, ~te), adjectiv. Care are vârste; cu vârste; dungat; vărgat. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din v. a vârsta (DEX 09)  

VÂRFUIT, vârfuită (~ţi, ~te), adjectiv. 1) Care are vârf; cu vârf; ţuguiat. 2) (despre vase) Care este umplut cu vârf; plin până la limită Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din v. a vârfui (DEX 09)

VÂRFAR, vârfare, substantiv neutru. 1) Furcă cu coada lungă cu care se poate ajunge în vârful unui stog. 2) Vârf de munte Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârf + suf. ~ar (DEX 09)

VÂRF, vârfuri, substantiv neutru. 1) Partea de deasupra (ascuţită) a obiectelor înalte; creastă. ~ul acoperişului. ~ul copacului. • Cu ~ încărcat până sus; foarte plin. Cu ~ şi îndesat mai mult decât trebuie; cu prisosinţă. Asta pune (sau face) ~ (la toate) asta e peste orice măsură Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din sl. vruhu (DEX […]

VÂRCOLAC, vârcolaci, substantiv masculin. 1) (în superstiţii) Fiinţă fantastică, care se crede că ar mânca Luna sau Soarele (în timpul eclipselor). 2) Peş-tişor de metal, folosit drept nadă la pescuitul cu undiţa. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din bulg. vârcolac (DEX 09)  

VÂRCĂ, vârci, substantiv feminin. Fâşie îngustă de altă culoare (decât fondul); dungă; vârstă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din bulg. vărga (DEX 09)  

VÂRCAT, vârcată (~ţi, ~te), adjectiv. Care are vârci; cu vârci; dungat; vărgat. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârcă + suf. ~at (DEX 09)

A VÂRTEJI, vârtejesc, verb tranzitiv. Verbul A ÎNVÂRTEJI. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârtej (DEX 09)

A VÂRFUI, vârfuiesc, verb tranzitiv. (grămezi, clăi) A face vârf Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vârf + suf. ~ui (DEX 09)