Vălean, văleană: Adjectiv. 1) Care locuieşte într-o vale; din vale. Sursa: DEX ’09.
V
Cum se pronunță: vălătuc
Vălătuc, vălătuci: Substantiv, gen masculin. 1) Obiect în formă de cilindru, obţinut prin înfăşurarea unui material flexibil; val; sul; rulou. ~ de hârtie. ~ de sârmă. • De-a ~cul dându-se peste cap; de-a rostogolul. 2) Material de construcţie făcut din lut şi paie, folosit la construcţia unor case. Sursa: DEX ’09.
Cum se pronunță: văl
VĂL, văluri: Substantiv, gen neutru. 1) Bucată de ţesătură transparentă folosită de femei pentru a-şi acoperi faţa sau capul; voal. • A i se pune (cuiva) un ~ pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (a-i cădea (cuiva) un ~ de pe ochi (sau de pe frunte) a înceta (sau a începe). […]
Cum se pronunță: Văiugă
Văiugă, văiugi: Substantiv, gen feminin. 1) Vale mică, îngustă şi puţin adâncă. Sursa: DEX ’09.
Cum se pronunță: văitătură
Văitătură, văitături: Substantiv, gen feminin. 1) Sunet plin de jale; vaiet; văicăreală; tânguire. Sursa: DEX ’09.
Cum se pronunță: vultur
VULTUR, vulturi substantiv masculin 1. Numele mai multor păsări răpitoare de zi, mari, cu ciocul lung, ascuțit și coroiat, cu aripi lungi și cu picioare puternice, cu gheare tari, care se hrănesc cu animale vii și cu stârvuri. DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină vultur, -uris DEX ’09
Cum se pronunță: victorie
VICTORIE, victorii substantiv feminin 1. Succes repurtat asupra inamicului într-un război, într-o bătălie, într-o revoluție (armată). 2. Succes obținut într-o competiție sportivă, într-un concurs, la un examen etc. 3. Triumf al unei idei, al unei teorii, al unei politici asupra altora opuse. 4. Rezultat deosebit de bun obținut într-un domeniu de activitate. sinonime: biruință izbândă […]
Cum se pronunță: a văita
A văita, vait: Verb. 1) (persoane) A regreta cu îndurerare; a compătimi; a plânge. [Sil. vă-i-; Var. a văieta]. Sursa: DEX ’09.
Cum se pronunță: a se văicări
A se văicări, văicăresc: Verb. 1) A-şi exprima jalea sau durerea prin cuvinte sau prin strigăte; a scoate vaiete; a se tângui; a se văita; a se lamenta. Sursa: DEX ’09.
Cum se pronunță: văicăreală
Văicăreală, văicăreli: Substantiv, gen feminin. 1) Sunet plin de jale; văitătură; tânguială. Sursa: DEX ’09.
