Cum se pronunță: zemos

ZEMOS, zemoasă: adjectiv, care înseamnă: 1) (despre fructe, plante) Care conţine mult suc; plin de suc; suculent; mustos.2) (despre mâncăruri) Care are multă zeamă; cu multă zeamă. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zeamă, căruia i  se adaugă sufixul ~os (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrelitură

ZDRELITURĂ, zdrelituri: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Rană uşoară, superficială; julitură. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a (se) zdreli, căruia i se adaugă sufixul ~tură (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrențăros

ZDRENȚĂROS, zdrențăroasă: adjectiv, care înseamnă: 1) (despre îmbrăcăminte) Care este prefăcut în zdrenţe; flenduros.2) (despre persoane) Care este îmbrăcat în zdrenţe; flenduros; rufos; ferfeniţos. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ăros (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrențos

ZDRENȚOS, zdrențoasă: adjectiv, care înseamnă ZDRENȚĂROS – 1) (despre îmbrăcăminte) Care este prefăcut în zdrenţe; flenduros.2) (despre persoane) Care este îmbrăcat în zdrenţe; flenduros; rufos; ferfeniţos. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ăros (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: a se zdrențui

A SE ZDRENȚUI: verb, care înseamnă: (despre haine, cărţi etc.) A se preface în zdrenţe; a se rupe în bucăți (prin uzare); a se ferfeniţi. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ui (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: A zdrobi

A ZDROBI: verb, care înseamnă: 1) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăţi prin presare, lovire etc.; a sfărâma; a zdrumica.2) (fructe, legume) A face să-şi piardă forma (prin frecare, strângere etc.); a strivi; a turti; a chiflici; a zdrumica.3) (fiinţe) A face să nu mai existe. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrobitoare

ZDROBITOARE, zdrobitori: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Instalaţie pentru fărâmiţarea sau strivirea strugurilor, fructelor, a unor seminţe sau a unor materiale textile. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a zdrobi, căruia i se adaugă sufixul ~toare (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrobitor

ZDROBITOR, zdrobitoare: adjectiv, care înseamnă: 1) şi fig. Care zdrobeşte; nimicitor; distrugător; distructiv; 2) Care înlătură orice îndoială; cu caracter determinant. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul  a zdrobi, căruia i se adaugă sufixul ~tor (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →