MĂREȚ, -EAȚĂ, măreți, –ețe, adjectiv 1. Care impresionează prin aspect, proporţii sau prin perfecţiunea însuşirilor sale; impunător; grandios; monumental; 2. depr. (despre persoane) Care are o părere exagerată despre calităţile sale; plin de sine; îngâmfat; încrezut; fudul; semeţ; mândru.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: a mări + suf. -eţ (DEX ’09).
