PANER, panere, substantiv neutru – 1. Obiect, de obicei asemănător cu un coș, dar mai mic, cu toartă, împletit dintr-un material flexibil (lozie, papură etc.), în care se transportă sau se păstrează ceva (fructe, legume, alimente etc.) 2. Conținutul unui astfel de obiect. Un paner de mere.
Sursă: NODEX (2002)
Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă “panéri”
