RĂTĂCIT, -Ă, rătăciți, -te, adjectiv 1. v. a (se) rătăci; 2. fig. (despre ochi, privire etc.) Care este aţintit în gol; care vădeşte absenţă, dezorientare.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: răzlețit, răzleț, (fig.) întunecat, tulburat, eronat, fals, greșit, inexact, neexact, nefondat, neîntemeiat (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: v. a (se) rătăci (DEX ’09).
