RĂTEZ, răteze, substantiv neutru: (fam.) Închizătoare primitivă, în formă de bară, cu care se încuie poarta, uşa sau obloanele; zăvor.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: clanță, inel, ivăr, încuietoare, lanț, ochi, verigă, za, zăvor (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba ucraineană: retjazi; limba maghiară: retesz (DEX ’09).
