RĂZOR, răzoare, substantiv neutru I. 1. Fâşie îngustă de pământ nelucrat, care desparte localităţi sau terenuri de pământ; hotar; hat; 2. Fâşie îngustă de pământ mai ridicată, pe care se seamănă legume sau flori; strat; vatră; II. 1. Arc de trăsură; 2. Drug de metal cu care se sparge gheaţa pentru a pescui.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: arătură, câmp, ogor, țarină, hat, brazdă, strat, (rar) postată, (înv. și reg.) tablă (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din I. limba bulgară: razor; II. limba franceză: ressort (DEX ’09).
