RĂZUȘ, răzușuri, substantiv neutru 1. v. răzuitor; 2. Daltă cu care se scobeşte în lemn; 3. Unealtă folosită la plivit, formată dintr-un mâner cu o lamă de metal la vârf.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: a răzui + suf. -uş (DEX ’09).
Donează pentru Asociația Audiodexa și sprijină proiectul nostru.
Descarcă aplicația AudioDex.ro pe dispozitivul tău Android:
RĂZUȘ, răzușuri, substantiv neutru 1. v. răzuitor; 2. Daltă cu care se scobeşte în lemn; 3. Unealtă folosită la plivit, formată dintr-un mâner cu o lamă de metal la vârf.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: a răzui + suf. -uş (DEX ’09).