RECTIFICATOR, -OARE, rectificatori, -oare, I. adjectiv 1. Care rectifică; 2. Care conţine o rectificare; II. substantiv masculin și feminin: Muncitor specializat în operaţii de rectificare.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: a rectifica + suf. -tor (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.