REFEC, refecuri, substantiv neutru: Cusătură prin care se îmbină două bucăţi de ţesătură, îndoind marginile ca să nu se destrame.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: (reg.) refecătură, tiv, tivitură (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: a refeca (DEX ’09).



Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține AudioDexa.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Autori: