REST, resturi, substantiv neutru 1. Parte din ceva rămasă neutilizată sau neconsumată; rămăşiţă; capăt; 2. Bani (mărunţi) restituiţi celui care plăteşte cu o bancnotă sau cu o monedă ce depăşeşte suma cuvenită; 3. (mat.) Număr care reprezintă rezultatul unei scăderi; diferenţă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: rămășiță, deșeu, restanță, diferență (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba neogreacă: résto; limba franceză: reste; limba germană: Rest (DEX ’09).
