Cum se pronunță: reticent

  • Denisa Fratila
  • R

RETICENT, -Ă, reticenți, -te, adjectiv (rar) 1. Care vădeşte reticenţă; caracterizat prin reticenţă; 2. (despre persoane sau despre exprimarea lor) Care exprimă îndoială; cu nesiguranţă; şovăitor, ezitant.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: reținut (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: réticent (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: