ROCOCO, adjectiv invariabil 1. (în arhitectura şi arta aplicată europeană din sec. XVIII): (Stil) rococo = stil caracterizat printr-o tendinţă excesivă de elemente decorative, culori deschise şi strălucitoare, prin linii curbe etc.; 2. (fig.) Care iese din comun prin felul neobişnuit de a fi.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: rococo (DEX ’09).
