ROMANȚĂ, romanțe, substantiv feminin 1. Cântec liric sentimental cu nuanţă elegiacă, executat cu acompaniament instrumental; 2. Piesă instrumentală care reproduce caracterul acestui cântec; 3. Poezie lirică destinată pentru a fi transpusă pe melodie.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: romance; limba germană: Romanze (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.