VÂNTUROS, vânturoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. 1) v. VÂNTOS. 2) fig. v. VÂNTURATIC Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din verbul a vântura + suf. ~os (DEX 09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: vânturătură
VÂNTURĂTURĂ, vânturături, substantiv feminin. 1) v. A VÂNTURA. 2) Masă de impurităţi rămasă după vânturare Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din verbul a vântura + suf. ~tură (DEX 09)
Cum se pronunță: vânturatoare
VÂNTURĂTOARE, vânturători, substantiv feminin. Maşină agri-colă care curăţă seminţele cerealelor de impurităţi cu ajutorul ventilatoarelor sau prin cernere; trior. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din verbul a vântura + suf. ~oare (DEX 09)
Cum se pronunță: vânturatic
VÂNTURATIC, vânturatică (~ci, ~ce), adjectiv. Care îşi schimbă uşor convingerile; nestatornic Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din verbul a vântura + suf. ~atic (DEX 09)
Cum se pronunță: a vântura
A VÂNTURA, vântur, verb tranzitiv. 1) (cereale) A trece prin vânturătoare. 2) fig. A face să se împrăştie, să se spulbere. A-i ~ pe năvălitori. 3) (moarea) A scoate din vas şi a turna la loc de câteva ori la rând; a pritoci. 4) A mişca într-o parte şi în alta; a agita. ~ căciulile în […]
Cum se pronunță: a vântui
A VÂNTUI, vântui, verb intranzitiv. pop. (despre vânt) A sufla cu putere. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânt + suf. ~ui (DEX 09)
Cum se pronunță: vântrea
VÂNTREA, vântrele, substantiv feminin. Pânză de corabie. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din slavonă vetrilo (DEX 09)
Cum se pronunță: vântos
VÂNTOS, vântoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. (despre timp) Care se caracterizează prin prezenţa vântului; cu vânt. Noapte ~oasă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânt + suf. ~os (DEX 09)
Cum se pronunță: vântoaică
VÂNTOAICĂ, vântoaice, substantiv feminin. 1) Vânt puternic însoţit uneori de ploaie, de grindină (cu descărcări electrice); vântoasă; furtună; vijelie. 2) (în basme şi superstiţii) Duh rău care dezlănţuie vânturile puternice. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânt + suf. ~oaică (DEX 09)
Cum se pronunță: vânteș
VÂNTEŞ, vânteșă (~i, ~e), adjectiv. Care se mişcă ca vântul; foarte repede. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vânt + suf. ~eş (DEX 09)
