Articles Tagged: cum se pronunta

A RINDELA, rindelez, verb: A rindelui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din rindea (DEX ’09).

A RIMELA, rimelez, verb: (genele) A colora cu rimel (pentru a da un aspect plăcut); a da cu rimel. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din rimel (DEX ’09).

A RIMA, rimez, verb 1. (despre cuvinte, versuri) A constitui o rimă; a avea aceeaşi rimă; 2. A face versuri cu rimă; 3. fig. (despre lucruri, oameni, idei etc.) A se potrivi întocmai; a se îmbina în mod armonios; a fi în ton; a armoniza; a concorda. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a versifica (Sursă: Sinonime […]

A RIHTUI, rihtuiesc, verb 1. (piese din piele) A potrivi, îmbinând prin cusături; 2. (feţe de încălţăminte) A înzestra cu căptuşeală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: richten (DEX ’09).

A RIGIDIZA, rigidizez, verb: (piese sau elemente de construcţie) A întări cu ajutorul unor nervuri traverse, fixate prin nituire sau prin sudură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rigid + suf. -iza (DEX ’09).

REZONABIL, -Ă, rezonabili, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care poate rezona (bine); cu judecată; chibzuit; 2. (despre acţiuni, fapte etc.) Care corespunde raţiunii; care nu iese din comun; 3. (despre preţuri) Care corespunde valorii mărfii; care poate fi acceptat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: echilibrat, judicios, convenabil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: […]

REZON, rezoane, substantiv neutru: Temei justificativ (al unei acţiuni sau atitudini); bază raţională. Sursa: DEX ’09 Sinonime: argument, cauză, considerent, dreptate, îndreptățire, judecată, justețe, justificare, minte, mobil, motiv, motivare, motivație, pricină, prilej, raționament, rațiune, temei, temeinicie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: raison (DEX ’09).

REZOLVABIL, -Ă, rezolvabili, -e, adjectiv: Care poate fi rezolvat, soluţionat; care se pretează la rezolvări. Sursa: DEX ’09 Sinonime: soluționabil, (fig.) solubil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a rezolva + suf. -bil (DEX ’09).

REZOLUTORIU, -E, rezolutorii, adjectiv: (jur.) Care duce la anularea unui act. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: resolutorius; limba franceză: résolutoire (DEX ’09).