Cum se pronunță: refractor

REFRACTOR, refractoare, substantiv neutru 1. Telescop în care imaginea aştrilor se obţine prin refracţia razelor de lumină; lunetă astronomică; 2. Dispozitiv optic care schimbă direcţia unui fascicul de lumină prin refracţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfracteur; limba germană: Refraktor (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: refracție

REFRACȚIE, refracții, substantiv feminin: (fiz.) Fenomen de schimbare a direcţiei de propagare a unor raze sau unde la traversarea suprafeţei de separare a două medii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răsfrângere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réfraction; limba latină: refractio, -onis (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: refugiat

REFUGIAT, -Ă, refugiați, -te, adjectiv (și substantiv): (Persoană) care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. Sursa: dex online Sinonime: fugar, pribeag, (înv.) băjenar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a se refugia (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: refugiu

REFUGIU, refugii, substantiv neutru 1. Loc unde se refugiază o persoană; azil; 2. Perioadă de timp petrecută ca refugiat; 3. Loc amenajat special pentru a uşura traversarea străzii de către pietoni sau urcarea în vehiculele de transport în comun. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fugă, pribegie, refugiere, (înv.) băjenărie, băjenărit, adăpost, azil, scăpare, (înv.) năzuință, (fig.) […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: refuz

REFUZ, refuzuri, substantiv neutru 1. v. a refuza; 2. (tehn.) Material care rămâne după cernere, sortare etc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: respingere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: refus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță