E, interjecție: se foloseşte pentru a exprima surpriză, admiraţie, enervare, reproş, indiferenţă etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: onomatopee (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a ecarisa
A ECARISA, ecarisez, verb 1. (buşteni) A tăia, transformând în scânduri prismatice; 2. (animale moarte) A lipsi de piele; a jupui; a jumuli; a despuia. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: équarrir (DEX ’09).
Cum se pronunță: a eboșa
A EBOȘA, eboșez, verb (tehn.) 1. (metale) A prelucra la cald (prin aşchiere, prin găurire etc.) pentru a obţine eboşe; 2. (opere de artă plastică) A realiza în primă formă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ébaucher (DEX ’09).
Cum se pronunță: romanic
ROMANIC, -Ă, romanici, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care se trage din romani; descendent din romani; 2. (despre limbi) Care are la bază limba latină; care provine din limba latină; 3. Care studiază limbile, literaturile şi culturile neolatine. Sursa: DEX ’09 Sinonime: neolatin (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: romanico; limba germană: […]
Cum se pronunță: romanesc
ROMANESC, -Ă, romanești, adjectiv (livr.) 1. Care ţine de romane; propriu romanului; 2. (despre fapte, idei, întâmplări etc.) Care poate fi descris într-un roman. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fantezist, imaginar, născocit, plăsmuit, roman (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romanesque (DEX ’09).
Cum se pronunță: romancier
ROMANCIER, -Ă, romancieri, -e, substantiv masculin și feminin: Autor de romane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: romancier (DEX ’09).
Cum se pronunță: romancero
ROMANCERO [pr.: romanséro], substantiv neutru (în Spania medievală) 1. Culegere de poeme epice în care se tratau teme eroice; 2. Lucrare poetică inclusă într-o astfel de culegere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba spaniolă: romancero (DEX ’09).
Cum se pronunță: roman II
ROMAN, -Ă, romani, -e, I. substantiv masculin și feminin 1. (ist.) Persoană care făcea parte din populaţia de bază a Imperiului Roman; 2. Locuitor al Romei; II. adjectiv 1. (ist.) Care aparţinea Imperiului Roman sau populaţiei lui; din Imperiul Roman; 2. Care aparţine Romei; din Roma. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) râmlean, rumân, râmlenesc, romaicesc, […]
Cum se pronunță: mărinimie
MĂRINIMIE, substantiv feminin – Bunăvoință, înțelegere, bunătate, generozitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Mare + inimă + -ie, după limba latină magnanimitas (DEX ’09)
Cum se pronunță: rom
ROM, romuri, substantiv neutru: Băutură alcoolică tare obţinută prin distilarea sucului sau melasei din trestie de zahăr, cu adaos de esenţă şi colorată cu caramel. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (arg.) motorină (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhum; limba germană: Rum (DEX ’09).
