Articles Tagged: cum se pronunta

SMOALĂ substantiv feminin, Substanță solidă, de culoare neagră, obținută prin distilarea gudroanelor de cărbuni sau prin oxigenarea păcurii, fiind întrebuințată la prepararea asfaltului, ca material izolant etc. [G.-D. smoalei]. Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smola.  (sursa DEX ’09)

SMOC ~uri, substantiv neutru, Grup de elemente (fire de păr, tulpini de plante, pene etc.) de același fel, care constituie un fascicul. Din sb. smotak. Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă smotak.  (sursa DEX ’09)

SMOCHIN ~i substantiv masculin, Arbore exotic cu flori închise într-un receptacul și cu fructe dulci, miezoase și suculente. Din sl. smokina. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smokina.  (sursa DEX ’09)

SMÂRDOARE ~ori, substantiv feminin, Ființă urâtă cu aspect respingător; urâciune. Din sl. smrudu + suf. ~oare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smrudu.  (sursa DEX ’09)

SMÂRD ~dă (~zi, ~de) adj., rar (despre persoane) Care nu respectă sau neglijează curățenia; murdar. Din sl. smrudu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smrudu.  (sursa DEX ’09)

SMÂRCOS ~oasă (~oși, ~oase) (despre terenuri) adj., Care este acoperit cu (multe) smârcuri; mlăștinos; mocirlos; băhnos. Din rus. smruku + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă smruku.  (sursa DEX ’09)

SMÂRC ~uri substantiv neutru, 1) Loc mocirlos, acoperit, de obicei, cu vegetație; mlaștină; baltă. 2) Ochi de apă pe un astfel de loc. Din rus. smruku. Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă smruku.  (sursa DEX ’09)

SMARALDIU ~e (~i, ~e) adj., Care este de culoarea smaraldului; verde-deschis. Din ngr. smáragdos + suf. ~iu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă smáragdos.  (sursa DEX ’09)

SMARALD ~e substantiv neutru, 1) Mineral foarte transparent, de culoare verde-deschisă, folosit ca piatră prețioasă. 2) Piatră prețioasă din acest mineral. Din ngr. smáragdos, it. Smeraldo. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă smáragdos.  (sursa DEX ’09)

SMÂNTÂNOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., 1) Care conține (multă) smântână; cu (multă) smântână. 2) Care are aspect de smântână; ca smântâna. Din sl. sumetana + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sumetana.  (sursa DEX ’09)