Articles Tagged: cum se pronunta

SMÂNTÂNIT ~tă (~ți, ~te) (despre lapte), adj. De pe care s-a luat smântâna. Din sl. sumetana. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sumetana.  (sursa DEX ’09)

SMÂNTÂNICĂ ~ci substantiv feminin, (diminutiv de la smântână) Plantă erbacee cu tulpina erectă păroasă, cu frunze ascuțite, ce cresc câte patru la un nod și cu flori galbene, plăcut mirositoare. Din sl. sumetana + suf. ~ică. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sumetana.  (sursa DEX ’09)

SMÂNTÂNĂ substantiv feminin, 1) Produs lactat gras, care se adună deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului și care este folosit în alimentație sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smântânii]. Din sl. sumetana. Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

SMĂLȚUITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Muncitor specializat în operații de smălțuire; emailor. Din ngr. smalto + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă smalto.  (sursa DEX ’09)

SMALTINĂ ~e substantiv feminin, Mineral de cobalt, de culoare albă-argintie, întrebuințat ca sticlă colorată pentru mozaicuri. Din fr. smaltine. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză smaltine.  (sursa DEX ’09)

SMALȚ ~uri substantiv neutru, 1) Substanță opacă, de diverse culori, formată din diferiți oxizi anorganici, care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice pentru a le face impermeabile, pentru a le proteja sau pentru a le înfrumuseța; email. 2) Substanță lucioasă, de culoare albă, care acoperă suprafața vizibilă a dinților. Din ngr. smalto, […]

SMÂC ~uri substantiv neutru, 1) Laț de prins păsări. 2) Unealtă de pescuit formată dintr-o sfoară prevăzută la capăt cu mai multe cârlige și cu o greutate, celălalt capăt fiind prins de o scândură fixată pe mal. Din  sl. smuțati. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smuțati.  (sursa DEX ’09)

SLUȚENIE ~i substantiv feminin, 1) Caracter slut; urâțenie. 2) Ființă sau lucru slut; urâțenie. Din ucr sluty + suf. ~enie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană sluty.  (sursa DEX ’09)

SLUT ~tă (~ți, ~te) adj. și substantival (despre persoane) Care este lipsit de frumusețe și armonie; neplăcut la înfățișare; urât. Fată ~tă. Din ucr. sluty. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană sluty.  (sursa DEX ’09)

SLUJNICĂ ~ce substantiv feminin, rar Femeie angajată la stăpân pentru treburi casnice; servitoare. Din sl. služiniku. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă služiniku.  (sursa DEX ’09)