SNOP ~i substantiv masculin, 1) Legătură făcută din mănunchiuri de cereale (sau de alte plante cu tulpina înaltă). ~ de grâu. 2) Mănunchi de obiecte de același fel (de formă lungă și subțire). ~ de vergele. ◊ A lega ~ a lega foarte strâns. ~ de raze fascicul de raze. Din sl. snopu. Etimologie: Cuvânt […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: snobism
SNOBISM substantiv neutru, Comportament de snob. Din fr. snobisme. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză snobisme. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: snob
SNOB ~oabă (~obi, ~oabe) substantiv masculin și feminin, Persoană care admiră și imită fără discernământ moda, manierele și opiniile persoanelor din sferele înalte. Din fr., engl. snob. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză snob. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: snoavă
SNOAVĂ ~e substantiv feminin, Povestire de mici proporții, de origine populară, în care se satirizează diferite metehne; istorioară hazlie; anecdotă. Din sl. izu nova. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă izu nova. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: snack-bar
SNACK-BAR [pr.: snec-bar] ~uri substantiv neutru, Local unde se servesc imediat gustări și băuturi. Cuv. engl. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: smolit
SMOLIT ~tă (~ți, ~te), adj. 1) Care este uns cu smoală. Scândură ~tă. 2) (despre oameni) Care are părul negru și pielea de culoare închisă; negricios; oacheș; brunet. ~ la față. Din sl. smola. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smola. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: scornitor
SCORNITOR, ~oare( ~ori, ~oare) adj, substantiv masculin și feminin, rar Persoană care scornește. Din bulg. skorna + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skorna. (DEX ’09).
Cum se pronunță: paranoic
1. PARANOIC, paranoică (~ci, ~ce), adjectiv – Care ține de paranoia; de paranoia Psihoză ~că. (Sil. -no-ic) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “paranoisch” 2. PARANOIC, paranoică (~ci, ~ce), substantiv masculin și feminin – Persoană care suferă de paranoia. (Sil. -no-ic) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “paranoisch”
Cum se pronunță: paranoia
PARANOIA, substantiv feminin – Stare patologică constând în afectarea psihicului, care se manifestă prin delir sistematic (de grandoare, de persecuție, de gelozie etc.), decurgând fără halucinații și schimbări pronunțate ale personalității. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “paranoïa”
Cum se pronunță: paranimfă
PARANIMFĂ, paranimfe, substantiv feminin – rar Fată care însoțește mireasa la cununie, având anumite atribuții la nuntă. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “paranymhpa” și din limba neogreacă “paránimphos”
