RECONDUCȚIE, reconducții, substantiv feminin: (jur.) Reînnoire a unui contract (de închiriere sau de arenda). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: reconduction (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: recondiționare
RECONDIȚIONARE, recondiționări, substantiv feminin: Restabilire a unui sistem tehnic deteriorat sau uzat pentru ca acesta să poată fi utilizat din nou. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a recondiţiona (DEX ’09).
Cum se pronunță: recomprimare
RECOMPRIMARE, recomprimări, substantiv feminin: (tehn.) Introducere a unor staţiuni intermediare de comprimare pe traseul unei conducte de gaz, pentru a compensa pierderea energiei şi a asigura curgerea acestuia până la locul de destinaţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + comprimare (DEX ’09).
Cum se pronunță: răsuflător
RĂSUFLĂTOR, răsuflătoare, substantiv neutru 1. Tub de evacuare a gazelor dintr-un motor cu ardere internă; 2. Canal de evacuare a aerului şi a gazelor la turnarea metalului lichid în forme. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răsufla + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: rășchirat
RĂȘCHIRAT, -Ă, rășchirați, -te, adjectiv 1. v. a (se) rășchira; 2. (rar) Care are ramificaţii; ramificat; rămuros. Sursa: DEX ’09 Sinonime: dispersat, împrăștiat, ramificat, rămuros, răsfirat, răspândit, răzlețit, risipit, depărtat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a (se) răşchira (DEX ’09).
Cum se pronunță: a (se) rășchira
A (SE) RĂȘCHIRA, (se) rășchiră, verb 1. (despre păr şi obiecte din fire) A se desface îndepartându-se fir de la fir; a se răsfira; 2. (mai ales picioarele) A desface larg; a răscrăcăna. Sursa: DEX ’09 Sinonime: alunga, arunca, azvârli, cheltui, circula, depărta, destrăma, dispersa, extinde, goni, irosi, izgoni, împrăștia, îndepărta, întinde, lăți, prăpădi, propaga, […]
Cum se pronunță: soață
SOAȚĂ ~e substantiv feminin, 1) rar v. SOȚIE. 2) înv. Persoană care însoțește pe cineva într-o acțiune comună. Din lat. socia. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină socia. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: soartă
SOARTĂ sorți substantiv feminin, 1) (în concepții mistice) Forță supranaturală despre care se crede că determina desfășurarea evenimentelor; ursită; fatalitate; destin. ~ vitregă. ~ crudă. 2) Concurs de împrejurări inevitabile. ◊ În voia ~ei la întâmplare. 3) Rezultat final al unei acțiuni; deznodământ. [G.-D. sorții]. Din lat. sors,~tis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sors. […]
Cum se pronunță: soarbă
SOARBĂ ~e substantiv feminin, Fructul sorbului. Din lat. sorbus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sorbus. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: soacră
SOACRĂ ~e substantiv feminin, Mamă a unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. * ~-mare mama mirelui. ~-mică mama miresei. [G.-D. soacrei; Sil. soa-cră]. Din lat. socra. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină socra. (sursa DEX ’09)
