Cum se pronunță: a rășlui

A RĂȘLUI, rășluiesc, verb 1. (lemn, piatră etc.) A prelucra prin desprindere de aşchii; 2. (seminţe) A curăţa de coajă; a decoji; a decortica; 3. pop. (aşezări omeneşti) A şterge de pe faţa pământului; 4. fig. (bunuri materiale străine) A-şi însuşi prin abuz de putere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: razloţiti; limba […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a rânji

A RÂNJI, rânjesc, verb 1. (despre unele animale) A-şi strâmba gura arătându-şi dinţii şi mârâind ameninţător; 2. (despre oameni) A-şi schimonosi faţa într-un râs nefiresc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (livr.) a ricana, (reg.) a se târși, (prin Transilv.) a hârgi, a se jimba (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: rănža (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a râni

A RÂNI, rânesc, verb: (grajduri, ocoale, ogrăzi etc.) A curăţa de straturile (de murdărie, zăpadă etc.) depuse la suprafaţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) a râcălui (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: rina (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a rândui

A RÂNDUI, rânduiesc, verb 1. (diferite obiecte) A aşeza în rând; a înşira; 2. v. a orândui; 3. (rar) A impune printr-o dispoziţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: aranja, alinia, a rostui, (pop.) a rosti, succeda, institui, orândui, hărăzi (Sursă: Sinonime 2002).  Etimologie: rând + suf. -ui (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a răscloci

A RĂSCLOCI, răsclocesc, verb (reg.) 1. (ouă) A cloci mai mult decât trebuie; 2. (cloşte) A face să înceteze de a cloci. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a descloci (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: răs- + a cloci (DEX ’09).  

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: glandulos

GLANDULOS, -OASĂ, glanduloși, -oase, adjectiv. Înseamnă: Care este format din glande; cu glande. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ghinduros (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: glanduleux (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: glandular

GLANDULAR, -Ă, glandulari, -e, adjectiv. Înseamnă: Care aparține glandelor, privitor la glande, care are aspectul sau constituția unei glande. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: glandulaire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță