Articles Tagged: cum se pronunta

SINUOZITATE ~ăți substantiv feminin, 1) Caracter sinuos. 2) Loc de cotitură a unui drum sau a unui curs de apă; curbătură; meandră; șerpuitură. 3) Linie sinuoasă. [G.-D. sinuozității; Sil. -nu-o-]. Din fr. sinuosité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sinuosité. (sursa DEX ’09)

SINUOS ~oasă (~oși, ~oase) adj. 1) (despre drumuri, râuri etc.) Care are multe cotituri; șerpuit. 2) fig. (despre caracterul oamenilor) Care șovăie; șovăielnic; nehotărât. [Sil. -nu-os] Din fr. sinueux, lat. sinuosus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sinueux. (sursa DEX ’09)

SINUCIGAȘ ~ă (~i, ~e) substantiv masculin și feminin, Persoană care s-a sinucis sau a încercat să se sinucidă. Din lat. se și lat. uccidere + suf. ~aș. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină se și uccidere. (sursa DEX ’09)

SINTEZĂ ~e substantiv feminin, 1) Metodă de cercetare care constă în recompunerea obiectului din elementele în care a fost descompus acesta cu scopul cunoașterii diferitelor lui aspecte 2) Formare a unui întreg (material) din elemente. 3) Lucrare științifică care generalizează rezultatele esențiale ale unei probleme sau ale unei discipline. 4) chim. Preparare a unui compus […]

SINTETISM substantiv neutru, Caracter sintetic. Din fr. synthétiser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză synthétiser. (sursa DEX ’09)

SINTETIC ~că (~ci, ~ce) adj. 1) Care ține de sinteză; propriu sintezei. Metodă ~că de cercetare. 2) (despre spirit) Care este capabil de a face sinteze; care face ușor sinteza lucrurilor. 3) (despre limbi) Care exprimă raporturile gramaticale din propoziție prin intermediul formelor cuvintelor. 4) Care este obținut prin sinteză chimică. Cauciuc ~. Fibre ~ce. […]

SINTAXĂ ~e substantiv feminin, 1) Totalitate a tipurilor de îmbinare a cuvintelor și a modelelor de construire a propozițiilor. 2) Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul îmbinării cuvintelor în procesul vorbirii. * ~ poetică totalitate a procedeelor sintactice cu ajutorul cărora se creează efecte stilistice. [G.-D. sintaxei]. Din ngr. sintaxix, lat. syntaxis, fr. […]

SINTAGMĂ ~e substantiv feminin, lingv. 1) Ansamblu liniar de elemente ale limbii, aparținând unor clase diferite, care, în actul vorbirii, se îmbină unul cu altul. 2) Unitate sintactică stabilă alcătuită din două sau mai multe cuvinte, între care există un raport de subordonare și care constituie o parte a unei propoziții sau a unei fraze. […]

A SLAVIZA~ez, vb. tranz. A face să se slavizeze. Din fr. slave + suf. ~iza. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză slave. (sursa DEX ’09)

A SIROPA~ez, vb. tranz. rar (dulciuri, băuturi etc.) A prepara cu sirop. Din fr. sirop. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sirop. (sursa DEX ’09)