VIEȚUITOARE, viețuitoare, substantiv feminin: Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi de a se mişca; vietate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vieţui + suf. -tor (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a viforî
A VIFORÎ, viforăște, verb: (pop.) A fi vifor; a viscoli; a spulbera. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din vifor (DEX ’09).
Cum se pronunță: a viețui
A VIEȚUI, viețuiesc, verb (înv., pop.): (despre fiinţe) 1. A se afla în viaţă; a fi viu; a trăi; a exista; 2. A fi stabilit într-un anumit loc; a locui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viaţă + suf. -ui (DEX ’09).
Cum se pronunță: vicar
VICAR, vicari, substantiv masculin: (bis.) Preot sau episcop care ţine locul unui demnitar de rang mai înalt. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vicarius; limba franceză: vicaire (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrometru
VIBROMETRU, vibrometre, substantiv neutru: (fiz.) Aparat pentru măsurarea deplasărilor corpurilor care vibrează. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibrométre (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrograf
VIBROGRAF, vibrografe, substantiv neutru: Vibrometru înregistrator. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibrographe (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrion
VIBRION, vibrioni, substantiv masculin: Bacterie (adesea patogenă), de formă arcuită, care trăieşte, de obicei, în medii lichide. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibrion (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrație
VIBRAȚIE, vibrații, substantiv feminin: Mişcare periodică alternativă, de o amplitudine mică şi de o frecvenţă relativ înaltă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibration (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrator II
VIBRATOR, vibratoare, substantiv neutru 1. Aparat care serveşte la compactarea materialelor granulare prin vibrare; 2. Dispozitiv bazat pe vibrare, care serveşte la transformarea curentului electric continuu în curent alternativ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vibra + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrator I
VIBRATOR, -OARE, vibratori, -oare, adjectiv: Care vibrează; cu proprietatea de a produce vibraţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vibra + suf. -tor (DEX ’09).

