A VIBRA, vibrez, verb 1. (despre corpuri sau medii) A produce vibraţii; a fi în vibraţie; 2. (despre sunete) A se auzi sunând tare şi prelung; a răsuna; 3. (despre voce) A avea o sonoritate tremurătoare şi slabă (din cauza unei emoţii); a tremura; 4. (despre persoane) A fi cuprins de o emoție puternică. Sursa: […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a vexa
A VEXA, vexez, verb: (persoane) A înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vexare; limba franceză: vexer (DEX ’09).
Cum se pronunță: viabilitate
VIABILITATE, substantiv feminin: Caracter viabil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viabilité (DEX ’09).
Cum se pronunță: viabil
VIABIL, -Ă, viabili, -e, adjectiv: Care este în stare să trăiască sau să dureze timp îndelungat; apt de a avea o existenţă îndelungată. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viable (DEX ’09).
Cum se pronunță: a via
A VIA, viez, verb 1. A se afla în via-ţă; a fi viu; a vieţui; a trăi; a exista; 2. (despre sentimente, atitudini) A continua să existe; a dura; a dăinui; a trăi; a persista. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vivere (DEX ’09).
Cum se pronunță: vetrice
VETRICE, vetrice, substantiv feminin I. Specie de insecte de talie medie, cu corpul alungit şi subţiat, care în stadiul de larvă trăiesc câţiva ani, iar în faza adultă câteva zile; II. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze alungite şi cu flori galbene-aurii, dispuse în capitule. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: veto
VETO, vetouri, substantiv neutru 1. Drept de veto= drept al unei persoane sau al unui stat de a se opune aprobării unei decizii sau a unei legi discutate în organizaţia din care face parte; 2. (Antichitate) Drept pe care îl aveau tribunii plebei în Roma antică de a se opune hotărârilor senatului, folosind formula veto. […]
Cum se pronunță: veterinar II
VETERINAR, veterinari, substantiv masculin: Medic specializat în tratarea bolilor la animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veterinarius, -a; limba franceză: veterinaire; limba germană: veterinär (DEX ’09).
Cum se pronunță: veterinar I
VETERINAR, -Ă, veterinari, -re, adjectiv: Care ţine de prevenirea şi vindecarea bolilor la animale; propriu prevenirii şi vindecării bolilor la animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veterinarius, -a; limba franceză: veterinaire; limba germană: veterinär (DEX ’09).
Cum se pronunță: veteran II
VETERAN, veterani, substantiv masculin 1. (în Roma antică) Ostaş demobilizat, care, la eliberare, obţinea anumite privilegii; 2. Ostaş bătrân, care a făcut timp îndelungat milităria, participând la lupte; vechi combatant. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veteranus; limba franceză: vétéran (DEX ’09).
