SCIATIC, sciatică (~ci, ~ce): Nerv sciatic – nerv care pleacă din partea inferioară a măduvei spinării și se ramifică în partea de jos a corpului (în coapsă, gambă, picior). [Sil. sci-a-]. Din fr. sciatique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sciatique. (DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: schizofrenic
SCHIZOFRENIC, schizofrenică (~ci, ~ce), adj. și substantival Care suferă de schizofrenie. Din fr. schizophrénique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză schizophrénique. (DEX ’09)
Cum se pronunță: schizofrenie
SCHIZOFRENIE, schizofrenii, susbtantiv feminin, Boală psihică cronică, care se manifestă prin dereglare treptată a proceselor mintale. [G.-D. schizofreniei]. Din fr. schizophrénie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză schizophrénie. (DEX ’09)
Cum se pronunță: pantofărie
PANTOFĂRIE, pantofării, substantiv feminin – 1. Atelier pentru confecționarea și repararea încălțămintei; cizmărie; ciubotărie. 2. Magazin (sau raion într-un magazin) de încălțăminte. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “pantofar” + sufixul “~ărie”
Cum se pronunță: pantofar
PANTOFAR, pantofari, substantiv masculin – 1. înv. Muncitor care confecționează pantofi. 2. rar. Meșter care face și repară încălțăminte; cizmar; ciubotar. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “pantof” + sufixul “~ar”
Cum se pronunță: pantof
PANTOF, pantofi, substantiv masculin – mai ales la pl. Obiect de încălțăminte cu înălțimea până la gleznă. ~i bărbătești. ~i sportivi. ~i de toamnă. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “Pantoffel”
Cum se pronunță: panteră
PANTERĂ, pantere, substantiv feminin – 1. Mamifer exotic carnivor, foarte agil, de talie mare, având corp puternic și mlădios, coadă lungă si blană galbenă cu pete închise; leopard. * ~ neagră specie de leopard cu blana neagră, care trăiește în insulele din Sud-Vestul Asiei. 2. Blană a acestui mamifer. 3. fig. Femeie rea, mânioasă și […]
Cum se pronunță: panteon
PANTEON, panteonuri, substantiv neutru – 1. (în antichitatea greacă și romană) Templu consacrat tuturor zeilor. 2. Criptă monumentală închinată memoriei oamenilor iluștri ai unei națiuni. 3. fig. Ansamblu de personalități celebre dintr-o țară. (Sil. -te-on) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panthéon”
Cum se pronunță: panteist
1. PANTEIST, panteistă (~ști, ~ste), adjectiv – Care ține de panteism; propriu panteismului. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panthéiste” 2. PANTEIST, panteistă (~ști, ~ste), substantiv masculin și feminin – Adept al panteismului. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panthéiste”
Cum se pronunță: panteism
PANTEISM, substantiv neutru – Doctrină filozofică care identifică divinitatea cu natura. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panthéisme”
