Cum se pronunță: panaghie

PANAGHIE, panaghii, substantiv feminin – 1. Icoană mică având zugrăvit chipul Fecioarei Maria. 2. (în mănăstiri) Bucată de prescură care se mănâncă în prima săptămână dupa Paști. 3. Prescură pe care preotul o ridică în timpul rugăciunii făcute la patruzeci de zile de la moartea cuiva. * A ridica (cuiva) ~a a) a face parastas […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: panaghiar

PANAGHIAR, panaghiare, substantiv neutru – 1. Icoană pe care este reprezentat chipul Maicii Domnului. 2. Vas de metal, împodobit cu incrustații, pe care se ține panaghia. (Sil. ghi-ar) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “panaghie” + sufixul “~ar”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: judecată

JUDECATĂ, judecăți: substantiv feminin, care înseamnă: 1) Facultate a omului de a gândi logic și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; intelect, minte; rațiune. • Cu judecată = a) cu bun-simț; cu chibzuială; b) temeinic. 2) Formă fundamentală a gândirii, exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. 3) Soluție dată […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: judecător

JUDECĂTOR, judecătoare / judecători, judecătoare: substantiv feminin și masculin, care înseamnă: 1) Jurist angajat oficial pentru soluționarea proceselor judiciare din cadrul unei instanțe judecătoresti. 2) Persoană solicitată să-și spună în mod obiectiv părerea într-o chestiune controversată sau într-o cauză; arbitru. 3) rar Persoană calificată în arbitraj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: a judeca […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: judecătoresc

JUDECĂTORESC, judecătorească/ judecătorești: adjectiv, care înseamnă: 1) Care este caracteristic pentru judecători. 2) Care ține de justiție; propriu justiției; judiciar. Sentință judecătorească. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: judecător + suf. ~esc

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: judecătorie

JUDECĂTORIE, judecătorii: substantiv feminin, care înseamnă: 1) Organ judiciar având competență de a soluționa litigiile în primă instanță (și recursurile). 2) Local unde își are sediul acest organ judiciar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: judecător + suf. ~ie

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: județ

JUDEȚ, județe: substantiv neutru, care înseamnă: Unitate administrativ-teritorială de rang superior, având în componență mai multe orașe și comune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din  limba latină: judicium

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: județean

JUDEȚEAN, județeană/ județeni, județene: adjectiv, care înseamnă: 1) Care ține de județe; propriu județelor. 2) Care aparține unui județ; de județ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: județ + suf. ~ean

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: judiciar

JUDICIAR, judiciară/ judiciari, judiciare: adjectiv, care înseamnă: 1) Care ține de justiție; propriu justiției; judecătoresc. 2) Care este înfăptuit prin autoritatea justiției; făcut prin justiție. Anchetă judiciară. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: judiciaire și limba latină: judiciarius

Vezi cum se pronunță →