FLAGELARE, flagelări, substantiv feminin 1. v. a flagela şi a se flagela; 2. (în evul mediu şi în antichitate) Pedeapsă practicată sub formă de ritual religios. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: biciuire, flagelație (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a flagela (DEX ‘09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: flagela
A FLAGELA, flagelez, verb 1. A bate cu flagelul; 2. fig. A supune unei critici aspre; a biciui. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flageller (DEX ‘09).
Cum se pronunță: flagel
FLAGEL, flageluri, substantiv neutru 1. Vargă (sau mănunchi de vergi) folosită în trecut pentru aplicarea pedepselor corporale; 2. Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; prăpăd; dezastru; calamitate. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: flagellum (DEX ‘09).
Cum se pronunță: flacon
FLACON, flacoane, substantiv neutru 1. Sticluță închisă ermetic în care se păstrează medicamente sau parfumuri; 2. Conținutul unei astfel de sticluțe. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (reg.) șip (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flacon (DEX ‘09).
Cum se pronunță: flacără
FLACĂRĂ, flăcări, substantiv feminin 1. Masă de gaze arzânde care se ridică în sus de la un corp aprins, degajând căldură și lumină; 2. Parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; 3. fig. Forțe însuflețitoare. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: pară, văpaie, (livr.) flamă; ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, […]
Cum se pronunță: fizioterapie
FIZIOTERAPIE, fizioterapii, substantiv feminin: Ramură a medicinei care se ocupă cu metodele de tratare a bolilor cu ajutorul agenților fizici. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: physiothérapie (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fizioterapeut
FIZIOTERAPEUT, -Ă, fizioterapeuți, -te, substantiv masculin și feminin: Medic specializat în fizioterapie. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: din fizioterapie (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fiziopatologie
FIZIOPATOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul disfuncțiilor organismului în timpul bolii. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: physiopathologie (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fizionomist
FIZIONOMIST, -Ă, fizionomiști, -ste, substantiv masculin și feminin: Persoană care pretinde că ar cunoaște caracterul oamenilor după fizionomie. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: physionomiste (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fizionomie
FIZIONOMIE, fizionomii, substantiv feminin 1. Totalitate a trăsăturilor specifice feței; chip; figură; 2. fig. (colectivități, epoci, etc) Înfățișare caracteristică distinctivă. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: aer, aspect, chip, expresie, față, înfățișare, obraz, (reg.) săbaș, (înv.) schimă, vedere, (fam.) mutră (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: physionomie (DEX ‘09).
