CHEL, -EALĂ, chei, –ele, adjectiv: Care are chelie; pleşuv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kel (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: cheiță
CHEIȚĂ, cheițe, substantiv feminin (diminutiv de la cheie) 1. Cusătură care întăreşte locurile mai solicitate la obiectele de îmbrăcăminte; 2. Cheotoare subţire făcută din aţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cheie + suf. -iţă (DEX ’09).
Cum se pronunță: cheiropter
CHEIROPTER, cheiroptere, substantiv neutru 1. Ordin de mamifere adaptate la zbor, cu aripi formate dintr-o membrană întinsă între corp, membre şi coadă (reprezentanţi: liliacul, vampirul etc.); 2. Animal din acest ordin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chéiropteres (DEX ’09).
Cum se pronunță: cheie
CHEIE, chei, substantiv feminin 1. Obiect de diferite forme care serveşte la încuierea-descuierea unui lacăt sau a unei broaşte; 2. Instrument cu care se strânge ori se desface un şurub sau o piuliţă; 3. (muz.) Semn convenţional pus la începutul portativului pentru a indica poziţia unei note; 4. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor; 5. […]
Cum se pronunță: a cheli
A CHELI, chelesc, verb: A pierde părul de pe cap; a deveni chel; a pleşuvi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din chel (DEX ’09).
Cum se pronunță: a chelfăni
A CHELFĂNI, chelfănesc, verb 1. (pop.) A bate tare; a aghesmui; 2. (fig.) A mustra cu asprime. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: a chelălăi
A CHELĂLĂI, chelălăie, verb 1. (despre câini) A scoate sunete ascuţite şi tânguitoare; a scheuna; 2. fig. pop. (mai ales despre copii) A plânge cu sunete dese. Sursa: DEX ’09 Etimologie: formație onomatopeică (DEX ’09).
Cum se pronunță: cheiaj
CHEIAJ, substantiv neutru: Staţionare la chei a unei nave. Sursa: DEX ’09 Etimologie: chei + suf. -aj (DEX ’09).
Cum se pronunță: chei
CHEI, cheiuri, substantiv neutru 1. Construcţie amenajată pe malul unei ape navigabile, servind la acostarea, încărcarea şi descărcarea navelor şi, totodată, la consolidarea malului; 2. Stradă de-a lungul unei asemenea construcţii; splai; 3. Platformă construită special de-a lungul unei linii de cale ferată pentru a uşura încărcarea-descărcarea vagoanelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: chehaia
CHEHAIA, chehaiale, substantiv feminin (înv.) 1. Slujbaş la vamă sau la poştă; 2. Persoană care administra curtea unui vizir sau a unui paşă; 3. Reprezentant al domnilor români pe lângă Poarta Otomană. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kehaya (DEX ’09).
