Articles Tagged: cum se pronunta

SCRIS IV, ~și, substantiv masculin, (în credințele populare) Persoană menită să devină soțul cuiva; ursit. Din lat. scribere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scribere. (DEX ’09)

SCUAR, ~uri, substantiv neutru, Mică grădină publică în zona orașului (de obicei, la răspântie); spațiu verde. Din fr. square. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză square. (DEX ’09)

SCRUTIN, ~e, substantiv neutru, livr. 1) Totalitate a operațiilor electorale. 2) Mod de organizare a alegerilor. Din fr. scrutin. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrutin. (DEX ’09)

SCRUTĂTOR I, adv., În mod foarte atent; cu multă atenție. A privi ~. Din fr. scrutateur, lat. scrutator Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrutateur. (DEX ’09)

SCRUTĂTOR II, ~oare (~ori, ~oare) adj., 1) (despre privire sau despre ochi) Care scrutează; care cercetează cu multă atenție; iscoditor. 2) fig. (despre persoane) Care examinează cu minuțiozitate pentru a pătrunde în esența lucrurilor. Din fr. scrutateur, lat. scrutator Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrutateur. (DEX ’09)

SCRUPULOS I, adv. În mod foarte conștiincios. Din fr. scrupuleux. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrupuleux. (DEX ’09)

SCRUPULOS II, ~oasă (~oși, ~oase) 1) adj., Care are scrupule; dotat cu scrupule; conștiincios; corect. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care denotă scrupule; cu multă exigență morală. Sinceritate ~oasă. 3) Care acționează cu multă grijă; făcut cu mare atenție. Din fr. scrupuleux. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrupuleux. (DEX ’09)

SCRUPUL, ~e, substantiv neutru, Sentiment foarte dezvoltat al onoarei, al corectitudinii, al moralei, al datoriei manifestat în viața zilnică. Fără ~ (sau lipsit de ~, sau ~e) (care acționează) fără a ține cont de nici un fel de norme morale. Din fr. scrupule. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrupule. (DEX ’09)

SCRUPOS, ~oasă (~oși, ~oase), adj., pop. Care se sfărâmă cu ușurință; sfărâmicios. Din ucr. skrupity. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană skrupity. (DEX ’09)

SCRUMIERĂ, ~e f. Obiect de diferite forme, în care fumătorii scutură scrumul, aruncă mucurile de țigări și chibriturile arse. [G.-D. scrumierei; Sil. -mi-e-]. Din limba albaneză shkrump+ suf. ~ieră Etimologie: Cuvânt provenit din limba albaneză shkrump. (DEX ’09)