SCRUMBIE, ~i, substantiv feminin, Pește marin, de talie mică, cu corpul alungit și turtit lateral. ~-albastră pește marin, de talie mică, cu corpul cilindric acoperit cu solzi mici, albastru-verzui pe spinare și cu dungi întunecate transversale (răspândit, mai ales, în Oceanul Atlantic). ~-de-Dunăre scrumbie care trece din Marea Neagră în Dunăre pentru a depune icre. […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: scrum
SCRUM, ~uri, substantiv neutru, Materie de culoare neagră-cenușie provenită din arderea completă a unui corp (păstrând parțial forma obiectului ars). ~ de țigară. A se preface în ~ (sau a se face ~) a arde complet. A se alege ~ și fum (sau și cenușă) din ceva (sau din cineva) a fi nimicit cu totul. […]
Cum se pronunță: scrot
SCROT, ~uri, substantiv neutru. anat. Țesut cutanat în formă de săculeț în care se află testiculele. Din lat., fr. scrotum. Etimologie: Cuvânt provenit din limba fanceză scrotum. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrofuloză
SCROFULOZĂ, ~e, substantiv feminin, înv. Stare patologică de natură tuberculoasă, frecventă la copii, care se manifestă prin inflamarea ganglionilor limfatici. Din germ. Scrofulose. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Scrofulose. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrofulos
SCROFULOS, ~oasă (~oși, ~oase), adj., 1) Care are scrofuloză; care este bolnav de scrofuloză. 2) Care ține de scrofuloză; propriu scrofulozei. Din fr. scrofuleux. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrofuleux. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrofulă
SCROFULĂ, ~e, substantiv feminin, Inflamație a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloză. Din fr. scrofules. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrofules. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrofulariacee
SCROFULARIACEE, ~ substantiv feminin, 1) la pl. Familie de plante cu flori bisexuate și fructe capsulare (reprezentanți: gura-leului, lumânărica, iarba-neagră etc.). 2) Plantă din această familie. Din fr. scrofulariacées. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrofulariacées. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrofiță
SCROFIȚĂ, ~e, substantiv feminin, (diminutiv de la scroafă) Pasăre acvatică, de talie medie, cu picioare lungi, cu pene roșietice și pe alocuri negre; scroafă-de-baltă. Din lat. scrofa + suf. ~iță. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină scrofa. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrobeală
SCROBEALĂ, ~eli, substantiv feminin, Amidon cu care se apretează albiturile după spălat; apret. Din bulg. skrobja + suf. ~eală. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skrobja. (DEX ’09)
Cum se pronunță: scrob
SCROB, ~uri, substantiv neutru, Fel de mâncare pregătit din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, cu jumări, cu mărar sau ceapă) și prăjite la foc mic. Din bulg., sb. skrob. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară skrob. (DEX ’09)

