Articles Tagged: cum se pronunta

GHIDI, interjecție. Înseamnă: Ia te uită! Se folosește mai ales repetat și exprimă o mustrare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: gidi (DEX ’09).

GHIDAJ, ghidaje, substantiv neutru. Înseamnă: 1. (la unele mecanisme) Dispozitiv care obligă o piesă mobilă să se deplaseze între anumite limite și într-o anumită direcție; 2. Conducerea și darea explicațiilor necesare de către o persoană competentă într-un muzeu, într-o expoziție etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: guidage (DEX ’09).

GHID, -Ă, ghizi, -de, substantiv masculin și feminin . Înseamnă: Persoană care conduce un grup de turiști sau de vizitatori, dând explicațiile necesare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: călăuză, îndreptar, îndrumar, îndrumător, vademecum, praveț (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: guide (DEX ’09).

GHID, ghiduri, substantiv neutru. Înseamnă: Lucrare care cuprinde informații pentru orientare (într-un muzeu, într-un oraș, într-un domeniu de activitate etc.) Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndrumar, îndreptar, călăuză (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: guide (DEX ’09).

GHICITOR, -OARE, ghicitori, -oare, substantiv masculin și feminin. Înseamnă: Persoană care ghicește; om care practică ghicitul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: prezicător, provideț (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: ghici+ -tor (DEX ’09).

GHEȘEFTAR, gheșeftari, substantiv masculin. Înseamnă: (familiar) Persoană care se ocupă cu gheșefturile; om care umblă după gheșefturi; bișnițar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gheșeft+ -ar (DEX ’09).

GHEȘEFT, gheșefturi, substantiv neutru. Înseamnă: (familiar) Afacere măruntă; bișniță; necinstită. Sursa: DEX ’09 Sinonime: afacere, speculație (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Geschäft (DEX ’09).

A GHIDA, ghidez, verb. Înseamnă: 1. (persoane) A conduce în calitate de ghid; a îndruma; a călăuzi; 2. (funcționarea unor mecanisme) A conduce prin ghidaj. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. a călăuzi; 2. a îndruma; 3. a conduce, a duce; 4. a dirija, a povățui, a sfătui, (înv.) a drege, a miji, a năstăvi (Sursa: […]