Articles Tagged: cum se pronunta

GHIORLAN, ghiorlani, substantiv masculin. Înseamnă: depr. fam. Persoană cu apucături grosolane, lipsită de educație; bădăran; mitocan; mârlan. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din regionalismul : a ghiorăi (DEX ’09).

GHIONT, ghionți, ghionturi, substantiv masculin și neutru. Înseamnă: Lovitură slabă dată cu cotul sau cu pumnul (pentru a-i atrage atenția cuiva). Sursa: DEX ’09 Sinonime: îmbrăcitură (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt cu origine necunoscută (DEX ’09).

GHIONOI, ghionoaie, substantiv neutru. Înseamnă: Târnăcop cu un braț lung și ascuțit la un capăt, iar cu celălalt în formă de ciocan, folosit în lucrări miniere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sapă, știoacă (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: chionoaie (DEX ’09).

GHIONOAIE, ghionoi, substantiv feminin. Înseamnă: Pasăre  sedentară de talie medie, cu penaj viu colorat, având cioc puternic, cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte; ciocănitoare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ciocănitoare (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba albaneză: gjon (DEX ’09).

GHIONDER, ghiondere, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Băț lung și gros folosit pentru a împinge bărcile în apele puțin adânci; 2. Prăjină având diferite întrebuințări în pescărie (la mânarea peștilor spre plasă, la construirea gardurilor pentru prinderea peștilor etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: gönder (DEX ’09).

GHIOL, ghioluri, substantiv neutru. Înseamnă: Apă stătătoare cu fundul mâlos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: göl (DEX ’09).

GHIOGAR, ghiogari, substantiv masculin. Înseamnă: Persoană care mână vitele cu ghioaga. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ghioagă + -ar (DEX ’09).

GHIOCEL, ghiocei, substantiv masculin. Înseamnă: Plantă erbacee perenă cu frunze liniare, cu o singură floare de culoare albă, care înflorește îndată cum se topește zăpada. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. (Galanthus nivalis) (reg.) aișor, clopoței (pl.), coconei (pl.), cocorei (pl.), primăvăriță, primăvăruță, pur, (Olt.) tontoroșel. 2. ghiocei-mari (Leucojum aestivum) = (reg.) lușce (pl.), noduțe (pl.), […]

GHIOC, ghiocuri, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Melc de mare cu cochilia ovală, albă și lucioasă; 2. Cochilia acestui melc folosită ca podoabă sau pentru ghicit Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cloca (DEX ’09).

GHIOALCĂ, adjectiv invariabil și adverbial. Înseamnă: fam. Care este ud (de apă, de ploaie) complet; lioarcă Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt cu origine necunoscută (DEX ’09).