CĂLCĂTOREASĂ, călcătorese, substantiv feminin: Femeie care are meseria de a calca haine, rufarie etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: călcător + suf. -easă (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: călcător I
CĂLCĂTOR, -OARE, călcători, -oare, substantiv masculin și feminin 1. Meserias care calca haine sau rufarie (intr-un atelier de confectii, intr-o spalatorie etc.); 2. (Rar) Persoana care calca o lege, o dispozitie etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a călca + suf. -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: călcător II
CĂLCĂTOR, călcătoare, substantiv neutru 1. Mecanism la masinile de cusut, care apasa pe placa masinii materialul ce se lucreaza, pentru a putea fi fixat si deplasat mai usor; apasator, ceapraz; 2. Unealta formata dintr-o lama de otel plana sau indoita, cu crestaturi pe una sau pe ambele muchii, prevazuta cu maner si folosita de lemnari […]
Cum se pronunță: călcătoare
CĂLCĂTOARE, călcători, substantiv feminin 1. Scandura pe care olarul framanta lutul cu picioarele; 2. Vas in care se calca strugurii; 3. Instalatie speciala la gardurile pescaresti, care permite trecerea pestelui intr-un singur sens sau circulatia barcilor in ambele sensuri fara ca pestele sa iasa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a călca + suf. -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: călcat
CĂLCAT, substantiv neutru: Acțiunea de a călca (rufe). Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a călca (DEX ’09).
Cum se pronunță: călcare
CĂLCARE, călcări, substantiv feminin 1. Faptul de a calca; 2. Nerespectare, violare a unei legi, a unui ordin etc.; 3. Abatere, deviere de la un principiu; 4. Atac, navalire (in scopul jefuirii). Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a călca (DEX ’09).
Cum se pronunță: călăuzitor
CĂLĂUZITOR, -OARE, călăuzitori, -oare, adjectiv: Care calauzeste, care indrumeaza; indrumator. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a călăuzi + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: călăuzire
CĂLĂUZIRE, substantiv feminin: (Rar) Actiunea de a calauzi; indrumare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a călăuzi (DEX ’09).
Cum se pronunță: călăuză
CĂLĂUZĂ, călăuze, substantiv feminin 1. Persoana care insoteste pe cineva spre a-i arata drumul si spre a-i da indicatiile sau explicatiile necesare; ghid; 2. Persoana care indrumeaza intr-o actiune, intr-un domeniu de cercetare etc.; conducator, indrumator; 3. Indreptar, ghid. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ghid, îndrumător, povățuitor, sfătuitor, sfetnic, (livr.) mentor, (înv. și fam.) dascăl, (înv.) […]
Cum se pronunță: călău
CĂLĂU, călăi, substantiv masculin 1. Barbat insarcinat cu executarea osanditilor la moarte; 2. (fig.) Om crud, sangeros, care supune pe cineva la chinuri, tiran, ucigas. Sursa: DEX ’09 Sinonime: gâde, (rar) torționar, ucigător, (înv. și reg.) hingher, (reg.) hoher, (înv.) gealat, măcelar, speculator (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba țigănească: kalo „negru” (DEX […]

