RUMEGĂTOR, rumegătoare, substantiv neutru 1. (la plural) Subordin de mamifere erbivore, care au dinţii şi stomacul adaptate pentru rumegare (reprezentanţi: oaia, bovinele, cerbul, elanul etc.); 2. Mamifer din acest subordin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a rumega + suf. -ător (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: rumegător II
RUMEGĂTOR, -OARE, rumegători, -oare, adjectiv: (despre animale) Care rumegă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a rumega + suf. -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: rumbă
RUMBĂ, rumbe, substantiv feminin (mai ales art.) 1. Dans de salon, de origine cubaneză, executat într-un ritm foarte sincopat; 2. Melodie după care se execută acest dans; 3. Compoziţie muzicală care se sprijină pe forma acestui dans. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză, limba spaniolă: rumba (DEX ’09).
Cum se pronunță: rumb
RUMB, rumburi, substantiv neutru: Unitate de măsură pentru unghiuri egale cu a treizeci şi doua parte din orizontul vizibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rumb (DEX ’09).
Cum se pronunță: rulou
RULOU, rulouri, substantiv neutru 1. Obiect în formă de cilindru, obţinut prin înfăşurarea unui material flexibil; 2. Cilindru care serveşte drept suport pentru deplasarea obiectelor masive şi grele; 3. Vargă subţire pe care se înfăşoară storurile, când sunt ridicate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sul, stor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rouleau […]
Cum se pronunță: rulotă
RULOTĂ, rulote, substantiv feminin: Vehicul (cu două roţi) remorcat de un autoturism şi dotat cu cele necesare unei mici camere de locuit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: roulotte (DEX ’09).
Cum se pronunță: a rumega
A RUMEGA, rumeg, verb 1. (hrană, alimente etc.) A mesteca în gură; 2. (fig.) A analiza îndelung până în cele mai mici amănunte. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (franțuzism) a rumina, a mânca (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rumigare (DEX ’09).
Cum se pronunță: rusoaică
RUSOAICĂ, rusoaice, substantiv feminin: Femeie care face parte din populaţia de bază a Rusiei sau este originară din Rusia. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) ruscă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rus + suf. -oaică (DEX ’09).
Cum se pronunță: rusism
RUSISM, rusisme, substantiv neutru: Expresie sau cuvânt împrumutat din limba rusă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rus + suf. -ism (DEX ’09).
Cum se pronunță: rușinos
RUȘINOS, -OASĂ, rușinoși, -oase, adjectiv (şi substantival) 1. Care are ruşine; care se ruşinează; sfios; timid; 2. Care aduce ruşine; care ruşinează. Sursa: DEX ’09 Sinonime: timid, decent, ticălos, condamnabil, scandalos, compromițător, înjositor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: ruşine + suf. -os (DEX ’09).
