RUBICOND, -Ă, rubiconzi, -de, adjectiv: (rar) Care este rumen sau îmbujorat la faţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îmbujorat, împurpurat, înroșit, roșu, rumen, rumenit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubicond; limba latină: rubicondus (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: rubiacee
RUBIACEE, rubiacee, substantiv feminin 1. (la plural) Familie de plante erbacee (rar lemnoase), anuale sau perene, cu tulpina pătrată, cu frunze înguste, grupate în mănunchiuri, şi cu inflorescenţă în formă de ciorchine (reprezentanţi: arborele de chinină, iarba-stelată, sânzienele etc.); 2. Plantă care face parte din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]
Cum se pronunță: rubia
RUBIA, rubiele, substantiv feminin: (înv.) Monedă turcească de aur cu circulaţie şi în ţările române. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: rubiyye (DEX ’09).
Cum se pronunță: ruberoid
RUBEROID, substantiv neutru: Produs obţinut prin impregnarea cartonului cu bitum, întrebuinţat în construcţii sau ca izolant higrofug. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ruberoide; limba engleză: ruberoid; limba germană: Ruberoid (DEX ’09).
Cum se pronunță: rubeolă
RUBEOLĂ, rubeole, substantiv feminin: Boală contagioasă, cauzată de o infecţie virotică, caracterizată prin erupţii pe piele, febră şi inflamaţii ganglionare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubéole (DEX ’09).
Cum se pronunță: rubelit
RUBELIT, rubelite, substantiv neutru 1. Mineral transparent de culoare roz, întrebuinţat ca piatră semipreţioasă; 2. Piatră semipreţioasă din acest mineral. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rubellite (DEX ’09).
Cum se pronunță: a ruga
A RUGA, rog, verb: (persoane) A solicita printr-o adresare politicoasă sau umilă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv.) a cerca, a invita, a pofti, a solicita (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rogare (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se ruga
A SE RUGA, mă rog, verb 1. A solicita manifestând un interes personal deosebit; 2. (în credinţele religioase) A face o rugăciune; a cere ajutorul lui Dumnezeu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bis.) a se închina, (reg.) a (se) sineca (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: rogare (DEX ’09).
Cum se pronunță: scolast
SCOLAST, scolastă, ( ~ști, ~ste) 1) Adept al scolasticii. 2) Cărturar care studiază numai partea formală a științei, ignorând practica. Din germ. Scholast. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Scholast. (DEX ’09).
Cum se pronunță: schelet
SCHELET, schelete, substantiv neutru, 1) (la om și la animale) Ansamblul oaselor dintr-un organism; osatură. 2) fig. Ființă foarte slabă. 3) Totalitate a elementelor care constituie baza de rezistență a unei construcții; osatură; carcasă. ~ de avion. 4) fig. Construcție internă a unei opere scrise; schemă compozițională; osatură. Din ngr. skeletos, lat. sceletus, fr. squelette, […]
