CALCOCLOROZĂ, substantiv feminin: Boală a plantelor manifestată prin îngălbenirea frunzelor sau a altor organe verzi, provocată de lipsa fierului asimilabil din solurile calcaroase. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chalcochlorose (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a sulfura
A SULFURA, sulfurez: vb. tranz. (recolte depozitate, plante, soluri) A trata cu sulfură de carbon (în scopul combaterii bolilor sau vătămătorilor). Din fr. sulfurer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sulfurer. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sulfiza
A SULFIZA, sulfizez: vb tranz. (obiecte sau piese de fontă sau de oțel) A supune unui tratament special, îmbogățind stratul de deasupra cu sulf. Din fr. sulf + suf. ~iza. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sulf. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sulfita
A SULFITA, sulfitez: vb. tranz. 1) (tanante) A trata cu sulfit de sodiu (pentru a solubiliza substanțele insolubile). 2) (produse alimentare, vase etc.) A trata cu acid sulfuros diluat sau cu bioxid de sulf (în vederea conservării, dezinfectării etc.). Din fr. sulfiter. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sulfiter. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sulfata
A SULFATA, sulfatez: vb tranz. 1) (materiale) A muia într-o soluție de sulfat metalic (pentru a conserva mai bine). 2) (plante sau semințe) A trata cu o soluție de sulfat de cupru (pentru combaterea paraziților agricoli). Din fr. sulfater. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sulfater. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sui
A SUI, sui: 1. Vb. intranz. 1) A se deplasa în sensul urcușului, în pantă ascendentă; a se ridica în sus; a se urca. 2) fig. (despre persoane) A fi mereu în ascensiune (pe scara socială); a urca; a avansa. 3) (despre parametri fizici și aparate pentru măsurarea lor) A avea sau a indica valori […]
Cum se pronunță: a sugruma
A SUGRUMA, sugrum: vb tranz. 1) A lipsi de respirație, strângând puternic de gât (până la asfixiere); a gâtui; a strangula. 2) (despre haine, cingători etc.) A incomoda prin strângere; a strangula. 3) fig. (căi de curgere a unui fluid) A îngusta pe o anumită porțiune; a gâtui; a strangula. 4) fig. (acțiuni, manifestări etc.) […]
Cum se pronunță: a sughița
A SUGHIȚA, sughiț: vb intranz. A scoate involuntar un sunet scurt, nearticulat, cauzat de contracția bruscă a diafragmei; a scoate sughițuri; a icni. ~ de frig. ◊ ~ de plâns a plânge foarte tare, cu sughițuri. Din lat. subgluttiare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină subgluttiare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a sugera
A SUGERA, sugerez: vb. tranz. 1) (idei, gânduri, soluții etc.) A face să apară în mintea cuiva printr-o asociație. 2) A prezenta drept sfat; sugestie. ~ o soluție. Din fr. suggérer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză suggérer. (DEX ’09)
Cum se pronunță: a se sulfata
A SE SULFATA pers. 3 se sulfatează: vb. intranz. tehn. (despre plăcile unui acumulator) A se acoperi cu cristale de sulfat de plumb. Din fr. sulfater. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sulfater. (DEX ’09)
