GRIVAN, grivani, substantiv masculin. Înseamnă: Mamifer rozător cu blana pufoasă, de culoarea ciocolatei, cu două pungi pe ambele părți ale gurii, cu care își duce hrana în locurile de hibernare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: hârciog, guzgan, orbete, șobolan (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: griv+ -an (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: grivei
GRIVEI, adjectiv. Înseamnă: v. GRIV; pestriț. Sursa: DEX ’09 Sinonime: griv (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: griv+ -ei (DEX ’09).
Cum se pronunță: solz
SOLZ ~i substantiv masculin, 1) Fiecare dintre plăcile mici, de natură osoasă sau cornoasă, care protejează corpul peștilor, al unor reptile etc. 2) Fiecare dintre frunzele minuscule care apără unele părți ale plantelor. 3) Fiecare dintre segmentele metalice ale unor armuri, zale sau podoabe. 4) fig. Crustă mică de rapăn pe piele. Din sl. slozu. […]
Cum se pronunță: solvent I
SOLVENT I ~ți m. 1) Substanță, mai ales lichidă, care are proprietatea de a dizolva alte substanțe; dizolvant. 2) Lichid în care un corp este dizolvat. Din lat. solvens, -tis, fr. solvant, engl. solvent. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină solvens. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solvent II
SOLVENT II ~tă (~ți, ~te) substantiv masculin și feminin, Elev care plătește taxe pentru studii sau pentru internat. Din germ. Solvent. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Solvent. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solvabilitate
SOLVABILITATE substantiv feminin, Caracter solvabil. [G.-D. solvabilității]. Din fr. solvabilité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solvabilité. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solvabil
SOLVABIL ~ă (~i, ~e) adj. și substantival (despre persoane sau despre instituții) Care este în stare să-și achite datoriile bănești; capabil să-și plătească datoriile. Din fr. solvable. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solvable. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: soluție
SOLUȚIE ~i substantiv feminin 1) Amestec omogen constituit din două sau mai multe substanțe. 2) Lichid care conține o substanță solidă dizolvată. 3) Mod de rezolvare a unei dificultăți, a unei probleme. 4) mat. Răspuns la o problemă. [G.-D. soluției; Sil. -ți-e]. Din fr. solution, lat. solutio, ~onis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solution. […]
Cum se pronunță: solubilitate
SOLUBILITATE ~ăți substantiv feminin, 1) Caracter solubil. 2) Cantitate maximă dintr-o substanță care poate fi dizolvată într-o anumită cantitate de solvent la o temperatură și o presiune determinată. Din fr. solabilité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solabilité. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solubil
SOLUBIL ~ă (~i, ~e) 1) adj., (despre substanțe) Care se poate dizolva într-un solvent. ~ în apă. 2) fig. Care poate fi soluționat; în stare să fie soluționat; rezolvabil. Din lat. solubilis, fr. soluble. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină solubilis. (sursa DEX ’09)
