Cum se pronunță: suflet

SUFLET, suflete, substantiv neutru, 1) Totalitate a proceselor psihice, care caracterizează lumea internă a individului; latură psihică a omului; duh. * A-și pune tot ~ul a-și da toată silința. Din ~ (sau din adâncul ~ului sau din tot ~ul) cu toată dragostea; cu afecțiune. Cu trup și ~ în întregime; întru totul. A nu avea […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: sufleor

SUFLEOR [pr.: suflör], sufleori: substantiv masculin, Lucrător la teatru care șoptește actorilor rolul în timpul repetițiilor sau a reprezentațiilor. [Sil. su-fleor]. Din fr. souffleur. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină souffleur. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: suflător I

SUFLĂTOR I, suflătoare: substantiv neutru, tehn. 1) Țeavă prin care sticlarul suflă aer într-o masă de sticlă topită pentru a modela diverse obiecte. 2) v. SUFLAI. [Sil. su-flă-] Din lat. sufflare + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sufflare. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: suedez I

SUEDEZ I suedeză (suedezi, suedeze): substantiv masculin și feminin, Persoană care face parte din populația de bază a Suediei sau este originară din Suedia. [Sil. su-e-]. Din Suedia n. pr. + suf. ~ez. Etimologie: Cuvânt provenit din nume propriu Suedia. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: sulițică

SULIȚICĂ, sulițele: substantiv feminin, (feminin de la suliță) Plantă erbacee cu tulpina erectă (lemnoasă la bază), ramificată și cu frunze înguste, strânse în mănunchiuri scurte în jurul tulpinii. Din sl. sulica + suf. ~ică. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sulica. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță