STRICĂCIOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) adj., Care se strică ușor. 2) v. STRICĂTOR. Din lat. extricare + suf. ~ăcios. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină extricare. (DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: stricat
STRICAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A STRICA și A SE STRICA. 2) (despre persoane) adj., Care este dezechilibrat psihic. Din lat. extricare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină extricare. (DEX ’09)
Cum se pronunță: stresant
STRESANT ~tă (~ți, ~te) adj., Care provoacă stres; apăsător. Din fr. stressant. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stressant. (DEX ’09)
Cum se pronunță: stres
STRES ~uri substantiv neutru, Stare patologică constând în supraîncordarea unui organism viu, când asupra lui acționează factori negativi puternici. Din engl., fr. stress. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză stress. (DEX ’09)
Cum se pronunță: streptomicină
STREPTOMICINĂ substantiv feminin, Medicament folosit în tratamentul unor boli infecțioase (tuberculoză, difterie, tularemie etc.). [G.-D. streptomicinei]. Din fr. streptomycine. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză streptomycine. (DEX ’09)
Cum se pronunță: streptococic
STREPTOCOCIC ~că (~ci, ~ce) 1) adj., Care conține streptococi. 2) Care este provocat de streptococi. Din fr. streptococcique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză streptococcique. (DEX ’09)
Cum se pronunță: streptococ
STREPTOCOC ~ci substantiv feminin, Bacterie imobilă, de formă sferică sau ovală, fiind un agent patogen al unor infecții grave. Din fr. streptocoque. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză streptocoque. (DEX ’09)
Cum se pronunță: streptocid
STREPTOCID substantiv neutru, Medicament din grupul sulfamidelor, folosit în tratamentul anghinei, meningitei epidemice, abceselor purulente și altor boli infecțioase. Orig necun. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a urbaniza
A URBANIZA, urbanizez, verb: A face să se urbanizeze; a orăşeniza. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urbaniser (DEX ’09).
Cum se pronunță: a urâți
A URÂȚI, urâțește, verb: A face să se urâţească; a sluţi; a poci. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din urât (DEX ’09).
