Articles Tagged: cum se pronunta

A SUBÎNCHIRIA ~ez, vb. tranz. (case, camere, obiecte etc.) 1) A da cu chirie, fiind în situația de chiriaș. 2) A lua cu chirie de la un chiriaș. [Sil. sub-în-chi-ri-a]. Din sub- + în + bulg., sb. kirija. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba bulgară kirija. (DEX ’09)

A SUBÎMPĂRȚI subîmpart: vb. tranz. A împărți a doua oară; a subdiviza. [Sil. sub-îm-]. Din sub- + lat. impartire. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și limba latină impartire. (DEX ’09)

A SE SALINIZA, se salinizează: verb intranzitiv care înseamnă (despre straturi arabile ale solului) A acumula săruri solubile în cantități ce depășesc normele. Din lat. salinus + suf. ~iza. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba: limba latină salinus. (DEX ’09)

SUBTERFUGIU, subterfugii: substantiv neutru, livr. Mijloc abil și ocolit de a ieși dintr-o situație complicată și neplăcută. [Sil. -giu]. Din fr. subterfuge, lat. subterfugium. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză subterfuge. (DEX ’09

SUBTERANĂ, subterane: substantiv feminin, 1) Galerie aflată sub pământ. 2) Pasaj aflat sub pământ. Din lat. subterraneus, fr. sauterrain. Etimologie: Cuvânt provenit din latină subterraneus. (DEX ’09)

SUBTERAN, subterană (suterani, subterane) 1) Care se află sub pământ; aflat sub pământ. Pasaj ~. 2) Care se face sub pământ; executat sub pământ. Circulație ~ă. Explozie ~ă. 3) fig. rar Care se face în taină; realizat în mod tainic; clandestin; ilegal. Manevră ~ă. Din lat. subterraneus, fr. souterrain. Etimologie: Cuvânt provenit din sub- și […]

SUBTENSIUNE, subtensiuni: substantiv feminin, (într-un circuit electric) Tensiune mai joasă decât cea considerată drept normală. Din sub- + fr. tension. Etimologie: Cuvânt provenit din sub- și din limba franceză tension. (DEX ’09)

SUBSTRAT, substraturi: substantiv neutru, 1) Strat peste care se află alt strat. 2) filoz. Bază materială a unor fenomene sau stări, care există independent de calitățile lor și constituie esența lor. 3) lingv. Ansamblu de elemente păstrate într-o limbă din limba populației autohtone de altă dată. 4) fig. Suport adevărat, dar ascuns, al unei acțiuni; […]

SUBSTITUENT, substituenți: subsantiv masculin, Substanță care poate substitui o altă substanță cu proprietăți similare. [Sil. sub-sti-tu-ent]. Din germ. Substituent, it. substituente. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Substituent. (DEX ’09)

SUBSTAȚIE, substații: substantiv feminin, Stație auxiliară sau intermediară. Din sub- + lat. statio. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba latină statio. (DEX ’09)