Articles Tagged: cum se pronunta

GROZĂVIE, grozăvii, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Faptă, întâmplare sau vorbă îngrozitoare; 2. Fiinţă sau lucru (real ori închipuit) care provoacă groază; 3. Fiinţă sau lucru grozav. Sursa: DEX ’09 Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoșenie, mulțime, neîndurare, neomenie, poceală, potop, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluțenie, sumedenie, urâciune, urâțenie, violență, vitregie (Sursa: […]

GROZĂVENIE, grozăvenii, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Faptul de a fi groaznic; aspect groaznic; 2. Lucru sau ființă înfricoșătoare; 3. Faptul de a ieși cu totul din comun prin calitățile sale; 4. Lucru sau ființă care întrunește calități deosebite. Sursa: DEX ’09 Sinonime: duium, grămadă, grozăvie, monstruozitate, mulțime, oroare, potop, puhoi, puzderie, sumedenie (Sursa: Sinonime 2002). […]

GROZAMĂ, grozame, substantiv feminin. Înseamnă: Arbust din familia leguminoaselor, cu flori dispuse în racem, din care se confecționează mături. Sursa: DEX ’09 Sinonime: drog, drob, drobiță, salcâm galben (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Grausen (DEX ’09).

GROTĂ, grote, substantiv feminin. Înseamnă: Cavitate subterană naturală, cu ieșire la suprafață. Sursa: DEX ’09 Sinonime: peșteră (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grotte (DEX ’09).

GROSUȚ, -Ă, grosuți, -e, adjectiv. Înseamnă: (diminutiv de la gros) Care este cam gros; destul de gros. Sursa: DEX ’09 Sinonime: groscior, (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: gros+ -uț (DEX ’09).

GROSSO, adverb. Înseamnă: În linii generale; fără a intra în amănunte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină (DEX ’09).

GROSOLĂNIE, grosolănii, substantiv feminin. Înseamnă: 1.  Manifestare de om grosolan; dobitocie; 2. Atitudine grosolană. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bădărănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, mocofănie, mocofănism, modorănie, grosime, râtănie, (rar fig.) necioplire (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: grosolan+ -ie (DEX ’09).

GROSOLAN,-Ă,  grosolani, -e, adjectiv. Înseamnă: 1. Care vădește lipsa de delicatețe; fără menajamente; brutal; 2. Care este lipsit de finețe; 3. Care este de calitate proastă sau care este insuficient prelucrat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: butucănos, butucănos, brut, primitiv, rudimentar, ordinar, mitocan, mitocănesc, cras (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: grossolano (DEX […]

GROSISMENT, grosismente, substantiv feminin. Înseamnă: Mărire aparentă a dimensiunilor unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mărire unghiulară, putere măritoare unghiulară (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grossissement (DEX ’09).

GROȘ, groși, substantiv masculin. Înseamnă: 1. Monedă măruntă de argint care a circulat, în evul mediu, în unele ţări europene (Italia, Franţa, Polonia etc.); 2. Monedă rusească (egală la început cu două copeici, mai târziu egală cu o jumătate de copeică). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Groschen; limba poloneză: grosz (DEX […]