Cum se pronunță: urechelniță

URECHELNIȚĂ, urechelnițe, substantiv feminin 1. Miriapod nocturn veninos, de talie medie, de culoare cafenie, având antene lungi şi membrele anterioare în formă de cleşte; 2. Insectă nocturnă, de talie mică, brună, cu corpul subţire, având abdomenul terminat cu o parte cornoasă de forma unui cleşte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ureche + suf. -elniță (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: vârtos II

VÂRTOS, adverb. 1) Cu putere; cu forţă. 2) (în construcţii comparative) Mai ales; mai mult. • Cu atât mai ~ cu atât mai mult. A bea ~ a bea mult. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. virtutosus (DEX 09)  

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: vârtos I

VÂRTOS , vârtoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. 1) Care are forţă fizică mare. 2) Care rezistă la acţiunea forţelor externe; tare; dur; solid. 3) (despre vin) Care are concentraţie mare de alcool; tare. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. virtutosus (DEX 09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: vecin III

VECIN III, vecini III, substantiv masculin. (în evul mediu) Ţăran dependent, obligat să lucreze pământul stăpânului şi să aducă contribuţii în bani sau în natură; iobag; şerb; serv. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. vecinus (DEX 09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: vecinătate I

VECINĂTATE I, vecinătăți I, substantiv feminin. 1) Stare de vecin. 2) Raport dintre doi sau mai mulţi vecini. 3) Locuri din apropiere; împrejurime. • În ~ în apropierea unui loc. 4) Totalitate de fiinţe care locuiesc alături sau în apropiere de un anumit loc. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vecin + suf. ~ătate (DEX 09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: vecsel

VECSEL, vecsele, substantiv neutru. Act financiar prin care o persoană (debitorul) este obligată să plătească alteia (beneficiarului) o sumă de bani la un anumit termen; poliţă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din germ. Wechsel (DEX 09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: urzicar

URZICAR, urzicari, substantiv masculin 1. Pasăre sedentară, de talie mică, cu penaj de culoare negrie, care îşi face cuib prin urzici; 2. Fluture mic, cu aripi brun-roşcate, cu pete negre, a cărui larvă se hrăneşte cu urzici. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mărăcinar, fluture-roșu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: urzică + suf. -ar (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță