Cum se pronunță: calcicol

CALCICOL, -Ă, calcicoli, -e, adjectiv: (bot.) Care creşte pe un sol bogat în calcar. Sursa: DEX ’09 Sinonime: calcifil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calcicole (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calcemie

CALCEMIE, calcemii, substantiv feminin: (med.) Prezenţă a calciului în sânge; cantitate de calciu prezentă în sânge. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calcémie (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calcedonie

CALCEDONIE, substantiv feminin: Varietate de silice naturală, translucidă, divers colorată, dură, folosită ca piatră semipreţioasă şi ca abraziv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: chalcedonius; limba franceză: calcédoine (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calcar

CALCAR, calcare, substantiv neutru: Rocă sedimentară de diferite culori, formată din carbonat de calciu, având diverse întrebuinţări, mai ales ca material de construcţii; piatră-de-var. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (geol.) piatră-de-var, (reg.) babiță (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: calcarius; limba franceză: calcaire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calcaneu

CALCANEU, calcanee, substantiv neutru: Unul dintre oasele care formează călcâiul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (anat.) (pop.) osul călcâiului (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: calcaneum; limba franceză: calcanéum (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calandru

CALANDRU, calandre, substantiv neutru 1. Maşină cu cilindri rotitori prin care se trece un material flexibil pentru a-l subţia, a-l netezi, a-l imprima; 2. (tipogr.) Presă pentru imprimarea în relief a matriţelor (de stereotipie) şi pentru satinarea hârtiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calandre (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calamitate

CALAMITATE, calamități, substantiv feminin: Nenorocire mare, care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; dezastru; urgie; flagel; prăpăd. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: calamitas, -atis; limba franceză: calamité (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calamină

CALAMINĂ, calamine, substantiv feminin: Reziduu provenit din arderea combustibilului într-un motor cu ardere internă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (min.) hemimorfit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calamine (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →