Cum se pronunță: calaj

CALAJ, calaje, substantiv neutru 1. Potrivire şi fixare a unui organ sau a unei piese de maşină; 2. Aşezare la orizontală a suportului unui aparat topografic de vizare; 3. Postament de grinzi pe care se sprijină navele în timpul construcţiei sau al reparaţiei; 4. Adâncime la care se cufundă în apă o navă în raport […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calaican

CALAICAN, substantiv neutru (pop.) Substanţă cristalină de culoare verde-deschisă, având diferite întrebuinţări (în combaterea dăunătorilor în agricultură, ca materie colorantă etc.); sulfat de fier. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sulfat feros (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: kalakánthi (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a se calcifica

A SE CALCIFICA, se calcifică, verb 1. (despre ţesuturi) A se întări prin depunere de calciu; 2. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: calcifia (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din calciu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a calcina

A CALCINA, calcinez, verb: (substanţe chimice) A supune acţiunii unei temperaturi înalte (în vederea eliminării apei, a unor compuşi volatili etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calciner (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a calchia

A CALCHIA, calchiez, verb 1. (desene sau schiţe tehnice) A copia cu ajutorul hârtiei de calc; a decalca; 2. lingv. (cuvinte, sensuri, expresii etc.) A forma prin calc lingvistic; a decalca. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calquer (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calorifer II

CALORIFER, calorifere, substantiv neutru 1. Sistem de încălzire a încăperilor printr-o sursă producătoare de căldură; 2. Bloc al unui astfel de sistem, care constă din tuburi sau coloane tubulare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: radiator (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calorifere (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: calm

CALM, -Ă, calmi, -e, adjectiv 1. (despre natură) Care se caracterizează prin lipsă de agitaţie; care se află în stare de linişte deplină; 2. (despre persoane) Care îşi stăpâneşte sentimentele şi acţiunile; stăpân pe sine; 3. (despre sentimente şi manifestări ale oamenilor) Care denotă stăpânire de sine; caracterizat prin cumpănire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: domol, […]

Vezi cum se pronunță →